Chipul iubirii

Dacă vreodată cineva m-ar fi-ntrebat
Cum arată Iubirea, Iubirea desăvârșită,
Privindu-l cel puțin ciudat,
I-aș fi răspuns: O utopie... nu există.

Dacă m-ar întreba acum cineva
Cum arată Iubirea desăvârșită, deplină,
I-aș răspunde: arată ca Doamna mea,
Este învelită-n soare, e o Treime din Lumină.

Are cerul în privire, armonii celeste-n glas,
Mâinile au frumusețea pe care-o emană crinii,
Iar îmbrățișarea ei e edenicul popas,
Este zborul către Cer, către porțile Luminii.

Doamna sufletului meu, oare care-i adevărul,
Cum oare să înțeleg, să dezleg acest mister,
Mi-ai adus în suflet cerul
Sau sufletul mi-ai dus la cer?

Întreb, chiar de nu-mi vorbești,
Știu, răspunsul e în mine:
Doamne, ce frumoasă ești
Și ce dor îmi e de Tine!

Monica Gatea