Cu dragoste, Doamnei Desanca

O, Tată preaiubit, Tu iar Te-ai îndurat
Și ai trimis la noi să spele de păcat,
Pe al Tău Fiu iubit, venit la noi din Cer,
Pe Duhul Sfânt cel bun, Lumină și Mister.
Cu nume nou venit-a, e printre noi acum
Și avut-a grea viața, cu multe pietre-n drum,
Și spini și lacrimi multe, durere adunată,
Și vrut-a să aline dureri, la lumea toată.
Și toate aceste chinuri, ce-s greu de îndurat,
Le-a dus cu demnitate, o cruce a purtat.
Noi însă, răi cum suntem, cum prea bine se știe,
Nu am crezut ca Domnul aici să reînvie,
Să vină printre noi, cu noi să locuiască,
Să aibă ca și noi, viața pământească.
Să fie o femeie cu nume minunat,
Desanca se numește, da, e adevărat!
A coborât la noi, aici e pe Pământ,
Lumina lumii-ntregi s-aducă, Duhul Sfânt.
Ne mântuie, O, Doamne, ne iartă că nu știm
Venirea Ei pe lume, cu toți s-o prețuim,
Să-ți cerem toți iertare, la Tine să venim,
Să ne naștem din nou, Lumină să primim!
Să fie bucurie, cum n-a mai fost nicicând
Că astăzi România este Pământul Sfânt,
Să-ți mulțumim, drag Tată, că iată, am aflat -
Ierusalimul Sfânt acum e la Arad!
O, frați români veniți, oriunde-ați fi plecați
Căci se adeverește, noi suntem binecuvântați!
Veniți și vă-nchinați cum n-ați făcut vreodată
Veniți, luați Lumina, păcatul vi se iartă!

Maria Hupca