Iubirea mea, de aș putea înflori
Cu toate rozele albe, galbene și purpurii,
Cu fiecare anotimp ce trece prin mine
Să înfloresc mai aproape de Tine.
Iubirea mea, de aș putea să fiu rouă
Să mă strivești sub tălpile-amândouă,
În abur nevăzut să rătăcesc cu vântul,
Să Îți sărut sfielnic pașii și veșmântul.
Iubirea mea, un fulg să fiu de-aș putea
Să zăbovesc o clipă, o clipă-n palma Ta,
Să mă topesc ușor în lacrimi de cristale
Sub sărutul sfânt al mâinilor Tale.
Doamne, Doamna mea, de-aș putea muri
Cât pentru o viață-ntreagă în fiecare zi,
De fiecare dată atunci când mă trezesc
Mai mult cu o viață să simt că Te iubesc.
Îmi iartă neputința de-a Te iubi mai mult,
Mă poticnesc tăcută în trupul meu de lut,
În inimă și-n gând eu port icoana Ta
Rămâi pe veci - Lumina mea!
Monica Gatea
